Noi modificări la Legea Cetăţeniei Române

Biroul Parlamentar al Deputatului Tudor Panţîru a remis un comunicat de presă cu privire la modificările aduse Legii nr. 21/1991 a cetăţeniei române.
În sedinta din 20 octombrie 2009 a Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor din Parlamentul României, au fost adoptate un şir de modificări la Legea nr. 21/1991 a cetăţeniei române, propuse de către deputatul Tudor Panţîru.
Aceste modificări vizează următoarele aspecte:

1.Numărul membrilor Comisiei de la Direcţia Cetăţenie. Acest număr a fost mărit de la 8 la 15, în vederea eficientizării activităţii de procesare a cererilor de redobândire/acordare a cetăţeniei.
2.Dreptul de a depune cererea de redobândire sau acordare a cetăţeniei române la Direcţia Cetăţenie din cadrul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti. Persoanele care au domiciliul sau reşedinţa în România vor putea depune cererea de redobândire ori acordare a cetăţeniei române la Direcţia Cetăţenie din cadrul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, după obţinerea dreptului de şedere, potrivit legii. Forma actuală a legii prevede faptul că aceste persoane pot depune cererea doar dupa împlinirea unui termen de 4 ani de la momentul obţinerii dreptului de şedere.

3.Publicarea ordinului Ministrului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti de acordare sau redobândire a cetăţeniei române în partea I a Monitorului Oficial al României. Acest ordin nu va mai fi publicat în partea I a Monitorului Oficial al României, ci doar comunicat persoanei căreia i se acordă sau care îşi redobândeşte cetăţenia.

4.Emiterea ordinului Ministrului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti de acordare sau redobândire a cetăţeniei române. Ordinul Ministrului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti de acordare sau redobândire a cetăţeniei române va fi emis de îndată, spre deosebire de forma actuală a legii, potrivit căreia, acesta se emite în termen de 30 de zile de la data constatării îndeplinirii condiţiilor de acordare sau redobândire a cetăţeniei române. Ulterior emiterii, ordinul de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române se va comunica solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, de îndată, spre deosebire de actuala formă a legii, care nu delimitează un termen de publicare a ordinului în Monitorul Oficial, lăsând la discreţia autorităţilor stabilirea acestui termen.

5.Capacitatea oficiilor consulare. A fost eliminata prevederea legală care limita capacitatea oficiilor consulare de programare a persoanelor care solicită redobândirea cetăţeniei române la 30.000 de dosare pe an, pentru fiecare oficiu consular.

6.Ordinul de respingere a cererii de acordare sau redobândire a cetăţeniei române. Ordinul de respingere a cererii de acordare sau redobândire a cetăţeniei române poate fi atacat, în termen de 15 zile de la data comunicării, la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia Contencios Administrativ. Hotărârea Curţii de Apel este definitivă şi poate fi supusă recursului la secţia de contencios administrativ a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Forma actuală a legii limitează dreptul solicitantului de a ataca ordinul de respingere a cererii de redobândire doar la Curtea de Apel Bucureşti.

7.Reorganizarea Direcţiei Cetăţenie. Începand cu 1 ianuarie 2010, va fi iniţiat procesul de reorganizare a Direcţiei Cetăţenie, prin transformarea acesteia în Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, având în subordine puncte de lucru pe teritoriul României, respectiv în judeţele de la graniţa de est a României precum şi în marile centre universitare. Obligaţia implementării acestei măsuri revine Guvernului României, care va decide asupra acestui aspect în perioada imediat următoare.
Etapa finală a procesului legislativ va avea loc în plenul Camerei Deputatilor, care este cameră decizională.

Traian Băsescu a semnat decretele de înfiinţare a Consulatelor de la Cahul şi Bălţi
Preşedintele Traian Băsescu a semnat luni decretele de înfiinţare a Consulatelor de la Cahul şi Bălţi, din Republica Moldova, anunţă Preşedinţia printr-un comunicat de presă.

Ministrul de externe interimar Cătălin Predoiu saluta, pe 20 octombrie, parafarea Acordului privind micul trafic de frontieră dintre România şi R. Moldova şi anunţa că autorităţile de la Chişinău şi-au dat acordul pentru deschiderea consulatelor României la Cahul şi Bălţi, care vor facilita aplicarea acordului.
Discuţiile pe subiectul deschiderii de noi consulate durează de câţiva ani, de pe vremea guvernării comuniste de la Chişinău. Iniţial, partea moldoveană îşi dăduse acordul pentru deschiderea celor două consulate româneşti, dar apoi şi-a retras avizul, în urma tensionării relaţiilor bilaterale. Ulterior, într-un interval de oarecare "dezgheţ" diplomatic, subiectul a fost reluat, iar partea moldoveană şi-a dat acordul pentru consulatul de la Cahul, însă a dorit în contrapatidă deschiderea unui consulat moldovenesc la Iaşi. Pentru a-şi da acordul pentru consulatul de la Bălţi, Chişinăul sugera în 2008 că ar dori de asemenea reciprocitate şi propunea deschiderea unui consulat la Constanţa.
Ministrul de externe moldovean, Iurie Leancă, a spus recent că în discuţiile cu partea română va fi abordat şi subiectul deschiderii de noi consulate. "Vom evalua posibilitatea de a deschide consulat la Iaşi, iar unul român la Cahul, că să nu facem cozi la Chişinău", a anunţat Iurie Leancă.


Declaratia ii apartine deputatului roman Tudor Pantiru, autorul modificarilor operate in legea privind cetatenia. El a precizat intr-un interviu acordat postului nostru ca respectarea termenului de 5 luni, prevazut de noile norme, depinde in mare parte de felul cum va fi implementata legea.
Potrivit lui Pantiru, necesitatea facilitarii procedurii de redobandire a cetateniei era mai mult decat necesara. In primul rand din cauza numarului mare de cereri si dosare stocate in ultimii ani.
In al doilea rand, din cauza termenului de procesare a dosarelor, care acum a fost redus la 5 luni.
Pantiru a mai spus ca solicitarile vor putea fi depuse nu numai la consulatele Romaniei sau Ministerul Justitiei de la Bucuresti, dar si la centre suplimentare, care vor fi deschise de la 1 ianuarie in orasele de langa frontiera cu Moldova. In plus, cetatenii moldoveni care vor sa redobandeasca cetatenia romana si care sunt stabiliti in tara vecina, nu vor mai fi obligati sa locuiasca acolo 4 ani ca sa depuna dosarele. De asemenea, numele solicitantilor nu vor mai fi publicate in Monitorul Oficial. http://protv.md/stiri/politic/daca-examinarea-dosarului-cetateniei-intarzie-in-judecata.html



Guvernul a aprobat reorganizarea Direcţiei Cetăţenie, începând din 2010. Guvernul a aprobat, în şedinţa de miercuri, un memorandum prin care Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti (MJLC) a propus reorganizarea Direcţiei Cetăţenie prin transformarea acesteia, începând cu anul 2010, în Agenţia Naţională de Cetăţenie, aflată în coordonarea directă a MJLC.
Propunerea are în vedere decongestionarea activităţii Direcţiei Cetăţenie, în condiţiile în care capacitatea administrativă a acestei direcţii nu a putut creşte corespunzător, din cauza constrângerilor legislative şi bugetare, se arată într-un comunicat al MJLC remis miercuri Agenţiei NewsIn.
Prin această măsură, se urmăreşte ca dosarele de redobândire a cetăţeniei române să fie preluate mai rapid şi procesate într-un termen de maximum 5 luni, se precizează în comunicat. În acest fel, solicitanţii nu vor mai fi puşi în situaţia de a aştepta lungi perioade de timp pentru a depune dosarele de acordare/redobândire a cetăţeniei române şi de a primi un răspuns într-un termen rezonabil, potrivit Ministerului Justiţiei.
În comunicatul MJLC se mai arată că Direcţia Cetăţenie va fi reorganizată atât sub aspectul personalului şi atribuţiilor, cât şi al bugetării, noua structură având posibilitatea de a-şi desfăşura activitatea în mod descentralizat, urmând a fi înfiinţate birouri teritoritoriale, în special în judeţele de la graniţa de est.
MJLC şi MAE vor încheia protocoale de colaborare privind procedura de preluare, înregistrare şi verificare a dosarelor de cetăţenie, iar pentru eficientizarea modului de lucru, Ministerul Justiţiei va propune măsuri concrete de îmbunătăţire a cadrului legislativ existent.