Suspendarea si Incetarea activitătii

Suspendarea/reluarea activităţii întreprinderii
Întreprinderea, la decizia fondatorului/adunării generale, poate să îşi suspende temporar activitatea, pe o perioadă care să nu depăşească 3 ani, în cazul în care nu are datorii faţă de bugetul public naţional, precum şi faţă de alţi creditori. Pentru confirmarea lipsei restanţei faţă de bugetul public naţional, întreprinderea va prezenta un certificat care se eliberează după efectuarea controlului fiscal de către organele abilitate cu administrare fiscală.

Totusi, aceasta deseori este deficit de realizat deoarece organele abilitate cu administrare fiscală (inspectoratele fiscale) nu au stabilite termene in carea urmeaza sa dea curs solicitarii şi să asigure efectuarea controlului fiscal. De asemenea lipseste si interesul organelor fiscale de a efectua controale la asemenea solicitari.

Decizia fondatorului/adunării generale privind suspendarea activităţii întreprinderii, cu indicarea termenului suspendării, se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Persoanele responsabile de suspendarea activităţii întreprinderii sînt obligate, cu o lună înainte de publicarea avizului, să informeze în scris despre aceasta creditorii întreprinderii. În termen de 2 luni de la data publicării avizului de suspendare a activităţii, creditorii vor înainta întreprinderii şi oficiului teritorial al Camerei Înregistrării de Stat creanţele lor.

Suspendarea/reluarea activităţii întreprinderii urmează a fi înregistrată, în baza cererii fondatorului/adunării generale, la oficiul teritorial al Camerei Înregistrării de Stat, cu înscrierea menţiunii respective în Registrul de stat al întreprinderilor şi cu înştiinţarea despre aceasta a inspectoratului fiscal de stat teritorial de către oficiul teritorial al Camerei Înregistrării de Stat.
Înregistrarea suspendării activităţii se va efectua cu condiţia:
1) prezentării de către fondator/adunarea generală a certificatelor de la instituţiile financiare privind închiderea convenţională a conturilor;
2) predării ştampilelor spre păstrare oficiului teritorial al Camerei Înregistrării de Stat;
3) expirării termenului de înaintare a creanţelor de către creditori.

O dată cu înscrierea în Registrul de stat al întreprinderilor a menţiunii privind suspendarea/reluarea activităţii de întreprinzător, pe documentele de constituire şi certificatul de înregistrare ale întreprinderii se aplică menţiunea că activitatea este suspendată.

Pe întreaga perioadă de suspendare a activităţii, întreprinderea este scutită de prezentarea dărilor de seamă financiare şi fiscale, precum şi de plata taxelor şi impozitelor, cu excepţia impozitului pe bunurile imobiliare (dacă există astfel de bunuri), care se achită şi pentru care se prezintă dare de seamă. În acest caz, plăţile se achită din mijloacele întreprinderii imediat după expirarea termenului de suspendare.

Fondatorul/adunarea generală poate oricînd anula decizia de suspendare a activităţii, solicitînd organului înregistrării de stat să introducă în Registrul de stat al întreprinderilor menţiunea privind reluarea activităţii întreprinderii.

Pe perioada suspendării activităţii întreprinderii este interzisă desfăşurarea oricăror activităţi de întreprinzător.

Desfăşurarea activităţii de întreprinzător în perioada de suspendare a activităţii întreprinderii, fără înregistrarea reluării acestei activităţi, atrage, potrivit legislaţiei în vigoare, răspunderea pentru practicarea ilegală a activităţii de întreprinzător.

În cazul în care, după declararea suspendării temporare a activităţii întreprinderii, se constată vre-un creditor, Camera Înregistrării de Stat va anula suspendarea.

Lichidarea afacerii

Lichidarea întreprinderii conduce la încetarea activităţii acesteia fără trecerea drepturilor şi obligaţiilor pe cale succesorală la alte persoane.
Întreprinderea se lichidează prin hotărîre a:
a) fondatorilor (asociaţilor), în conformitate cu condiţiile prevăzute în documentele de constituire ale întreprinderii, inclusiv în legătură cu expirarea termenului pentru care a fost înfiinţată întreprinderea respectivă sau cu atingerea scopurilor în care a fost înfiinţată;
b) instanţei de judecată în caz de:
1) insolvabilitate a întreprinderii, declarată în conformitate cu legislaţia;
2) declarare a documentelor de constituire ale întreprinderii ca fiind nule;
3) încălcare a cerinţelor, stabilite de legislaţie, privind desfăşurarea unui anumit gen de activitate, prin care se explică lichidarea întreprinderii;
4) expirare a termenului pentru care a fost înfiinţată întreprinderea respectivă sau după atingerea scopurilor în care a fost înfiinţată (la cererea procurorului sau a Camerei Înregistrării de Stat a Ministerului Dezvoltării Informaţionale), dacă fondatorii (asociaţii) întreprinderii nu au luat hotărîrea de lichidare a întreprinderii;
5) neprezentare conform informaţiei Inspectoratului Fiscal de Stat, a dărilor de seamă contabile, fiscale şi statistice privind activitatea întreprinderii pe o perioadă ce depăşeşte un an.
Întreprinderea poate fi lichidată şi în alte temeiuri stabilite de lege.

Întreprinderea se consideră lichidată din momentul radierii ei din Registrul de stat al întreprinderilor.

Procedura de lichidare a întreprinderii
În hotărîrea de lichidare a întreprinderii se stabileşte procedura şi termenele în care se va efectua lichidarea, termenul limită de înaintare a creanţelor de către creditori, care trebuie să fie nu mai mic de 2 luni din momentul publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a avizului despre lichidare.

Hotărîrea de lichidare a întreprinderii în legătură cu expirarea termenului pentru care a fost înfiinţată întreprinderea respectivă sau cu atingerea scopurilor în care a fost înfiinţată se ia de către fondatori (asociaţi) în modul prevăzut de prezentul articol, anunţîndu-se creditorii cu 3 luni înainte de expirarea duratei întreprinderii sau imediat după atingerea scopurilor în care a fost înfiinţată şi după publicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a avizului despre lichidare.

În caz de faliment, întreprinderea se lichidează prin hotărîre a instanţei de judecată în conformitate cu Legea cu privire la faliment.

Lichidarea întreprinderii se efectuează de comisia de lichidare sau de lichidator, desemnaţi de fondatori (asociaţi) sau, după caz, de instanţa de judecată.

În cazul lichidării întreprinderii prin decizie a instanţei de judecată, aceasta din urmă numeşte în calitate de lichidator o persoană fizică majoră cu capacitatea deplină de exerciţiu, care are cetăţenia Republicii Moldova, domiciliază în Republica Moldova, are studii superioare şi posedă cunoştinţe şi experienţă în domeniu şi este înregistrată ca întreprinzător individual.

Comisia de lichidare (lichidatorul întreprinderii) publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova informaţie despre lichidarea întreprinderii, procedura şi termenele în care se va efectua lichidarea, termenul limită de înaintare a creanţelor de către creditori, precum şi evaluează activele întreprinderii (bunurile şi toate obligaţiile patrimoniale faţă de întreprinderea care se lichidează), stabileşte creanţele creditorilor, comunicîndu-le acestora despre lichidarea întreprinderii, ia măsuri pentru perceperea datoriei de debitor.

După expirarea termenului de înaintare a creanţelor de către creditori, comisia de lichidare (lichidatorul întreprinderii) prezintă spre aprobare organului (persoanei) care a înfiinţat-o Procesul-verbal de evaluare a activelor întreprinderii, lista creanţelor înaintate de creditori şi suma acestora, precum şi rezultatul examinării lor. Aceste documente se aprobă de către fondatorii (asociaţii) întreprinderii şi instanţa de judecată care au luat hotărîrea de lichidare şi se aduc la cunoştinţa fiecărui creditor.

Dacă în procesul lichidării întreprinderii se stabileşte că datoriile acesteia depăşesc activele, din care cauză întreprinderea nu este în stare să execute creanţele creditorilor, fondatorii (asociaţii) sînt obligaţi să acţioneze în judecată cu privire la deschiderea procedurii falimentare sau să-şi anuleze hotărîrea cu privire la lichidarea întreprinderii. Dacă fondatorii (asociaţii) nu se conformează prevederilor menţionate, comisia de lichidare, în temeiul deciziei sale, este în drept să înainteze în judecată o cerere de intentare a procesului de insolvabilitate a întreprinderii.

Comisia de lichidare (lichidatorul întreprinderii), după executarea tuturor creanţelor creditorilor, întocmeşte bilanţul de lichidare şi îl prezintă, odată cu predarea bunurilor rămase ale întreprinderii, fondatorilor (asociaţilor) acesteia, instanţei de judecată, prin a căror decizie a fost înfiinţată.