Copii lasaţi pe drumuri.

Din cauza problemelor familiale si a divergentelor dintre parinti, precum si a lipsei unor venituri stabile, acestia fiind nevoiţi să plece la muncă peste hotare, mai mulţi copii sunt lasaţi in voia sorţii. Situaţia este şi mai dramatică în cazul adolescenţilor care, rămănand fără supravegherea maturilor, se pomenesc deseori în situaţii dificile.

Ne vom opri doar asupra unui caz concret al unei familii dintr-o localitate rurală din raionul Teleneşti. Din motive etice, nu vă prezentăm numele celor despre care vom scrie. Ii vom numi conventional, Maria si Ion.
Ion si Maria sunt doi frati, adolescenţi, de 18 şi, respectiv, 20 de ani. Pe cand aveau 12 şi, respectiv, 14 ani, tatal celor doi a plecat la muncă peste hotare în Rusia.
O bună bucată de timp, acesta nu a dat nici un semn de viaţă, copiii rămănand acasa doar cu mama lor, pe care a cazut tot greul gospodăriei. Din cauza natalitaţii scazute, la gradiniţă unde lucra mama copiilor, care sufera de un handicap auditiv congenital, au fost inchise mai multe grupe, ea rămănand, in cele din urma, fara serviciu.
Intre timp s-a aflat că asa-zisul cap al familiei si-a găsit o alta partenera de viaţa în Rusia. Intrucăt idila nu a durat mult, tatal Mariei şi al lui Ion a revenit in sat. Deoarece nu a fost lăsat sa între în casa noaptea, el a dat foc unei parti din gospodarie.

Aflata intr-o situaţie dificilă, mama a plecat la muncă în străinatate, lăsand copiii singuri acasa. Lipsiti de supraveghere, fiecare dintre cei doi a apucat-o pe calea sa. Ion a incetat sa meargă la scoală, iar Maria, ajungănd la o varsta destul de matură, a tot vizitat discotecile din sat, rămănand, in cele din urma, insarcinată. A avortat, deşi se afla în luna a cincea de graviditate, baiatul care urma să se nasca fiind perfect sănătos.
Revenind acasă pentru o perioada scurtă de timp şi urmănd să suporte o interventie chirurgicală la ureche, mama adolescenţilor a reuşit cu greu, oferind mită, să rezolve problemele de şcolarizare ale copiilor săi.
După ce ambii au obţinut diplome de studiu (Ion - de terminare a şcolii medii incomplete şi Maria – diploma de bacalaureat), au fost aduşi la o ruda din Chişinau. În prezent, ambii invaţă la o şcoala profesională din capitală. Baiatul a rămas să traiască la rudă unde l-a lasat maica-sa, iar Maria locuieşte în cămin. Cel mai trist este faptul ca şi mama copiilor si-a găsit un alt barbat la Moscova, neintenţionand să se mai intoarcă acasa la copii. Ce va urma, nimeni nu stie.

Opinia specialistilor

In raportul de studiu „Situatia copiilor ramasi fara ingrijire parinteasca in urma migratiei”, intocmit de Centrul pentru Informare si Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova (CIDDC), finantat de UNICEF-Moldova, se mentioneaza ca, potrivit datelor Biroului National de Statistica, in anul 2000, 138.000 de moldoveni erau plecati peste hotare pentru a-si gasi o slujba, iar in 2004 cifra acestora ajungea la 367.000.
Totodata, potrivit unor experti, cifra reala ar putea fi de doua-trei ori mai mare. Saracia si migratia contribuie la destramarea familiilor si la cresterea numarului copiilor lipsiti de ingrijire parinteasca. Datele Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului, pentru 1 septembrie 2005, prezinta un numar de 35.000 de copii de varsta scolara ramasi fara ingrijirea ambilor parinti si nu mai putin de 75.000 de copii avand un parinte plecat la munca peste hotare. Datele obtinute au relevat ca plecarea parintilor are efecte negative nu numai asupra situatiei materiale, dar si a la nivelului dezvoltarii emotionale, relatiilor sociale, activitatii scolare a copiilor. Copiii ai caror parinti sunt plecati peste hotare se confrunta cu stari emotionale dificile si neplacute – devin tristi, se simt izolati, plang, au sentimente de insecuritate.
Despartirea este suportata mai dificil de copii in prima perioada de la plecarea parintilor sau la prima experienta de acest gen. Plecarea parintilor influenteaza diferit performanta scolara a copiilor. In cele mai dese cazuri, aceasta descreste ca rezultat al lipsei suportului parintilor si timpului necesar pregatirii temelor, dar si din cauza convingerii ca studiile sunt inutile.
Plecarea parintilor ofera, pe de o parte, copiilor mai multa independenta in actiuni, dar, pe de alta parte, mai putin timp liber, mai multe roluri in gospodarie si suport insufi cient pentru implicarea in diferite activitati extrascolare.
Modelul migratiei parintilor, lipsa oportunitatilor de a-si asigura un trai decent in propria tara, preocuparea pentru reintregirea familiei sunt cauzele care ii determina pe copiii migrantilor sa-si asocieze viitorul cu viata peste hotarele tarii intr-o masura mai mare decat semenii lor care locuiesc cu parintii.
Imaginea crearii unei familii complete si unite este alimentata la copiii ai caror parinti sunt plecati, de experienta neplacuta a despartirii de acestia.

LILIANA ISTRATE